02.03.2010

Eu nu suntin Dalma pentru Eurovision

In constanta e plin de afise cu Dalma care ne indeamna sa o votam pe 6 martie la Eurovision.
E o campanie unica in istoria Eurovisionului, e primul concurent care se promoveaza in felul asta. Ok, traim in secolul promovari, totul se promoveaza, dar asta? In primul rand ce promoveaza ea, ca eu nu aud nici o melodie doar vad o fata si vre-o 2 bretele de sutien, Eurovisonul e un concurs muzical, cel putin asa stiam, dar dupa afisele cu Dalma as putea sa cred ca e un concurs de fotomodele sau de lenjerie intima sau poate de machiaj sau orice altceva care are legatura cu o fata si 2 bretele. Acum intreb: ce sa sustin? Profunzimea ochilor, privirea cuceritoare, bretelele, vre-o crema de piele? Unde-i melodia? Oricum e o melodie mediocra care nu va face nici un purice in europa. Eu NU sustin Dalma la Eurovision, nu sustin zeci de mii de euro bagati in publicitatea pentru promovarea a vre-o 2 bretele. Nu sustin publicitatea pentru ceva ce nu inteleg si nu sustin o melodie pentru ca am vazut o fata de femeie pe un baner. Poate as sustine o melodie cantata in parc, da, as sutine daca ar fi buna.
Ar fi mai de efect sa umble dubele prin oras si sa sune melodia Dalmei pana o sa sangere timpanele cainilor maidanezi. Ar fi mai de efect sa doneze bani la un camin de batrani si sa dea concerte prin gari si statii de troleu, efectul ar fi mai mare pentru ca totul include melodia nu doar 2 bretele.
Ma intreb cati bai poate genera Eurovisionul daca sa ajuns la asa investitii in publicitate? Sau cat de ahtiat poate fi cineva dupa putin aer de europa? Se pare ca exista si cantareti care isi cumpara popularitatea decat sa si-o creieze, cred ca efectul e mai rapid.
Dar cat castiga Dalma? Sunt sigur ca intr-o declaratie oficiala ia doar 500 de euro pe concert, dar neoficial are bani sa faca o campanie nationala si nu e o campanie micuta, Constanta e plina de banere cu Dalma

Ciclic

2 martie 2010 dimineata.
Ca in fiecare dimineata am cafeaua si tigarile, o gura de cafea 2-3 fumuri de tigara si pot considera ca intru cu capu inainte intr-o noua zi de viata. Nu ca totul nu sar repeta zilnic, dar totusi e o noua zi. Simnt ca azi e ziua cea mare in care voi face exact ce am facut si ieri, dar azi va fi ridicat la rangul de ciclicitate cu asteptari. Nu pot spune ca e iluzie, e doar sentiment, e setimentul unui nou inceput, pur si simplu azi va fi mai mult ca ieri. Programul e izbitor de asemanatort cu cel de ieri. Secundele se succde intr-o maniera haotica la prima vedere ca la final le voi gasi o ordine perfecta.
Printre cafea, tigari si blog am vazut o stire la tv despre un barbat omorat acum 30 de ani si descoperit abia acum. Pana acum nimic iesit din comun, ce ma impresionat este ca totul a fost descoperit datorita unei scrisori trimise la politie, nu se stie cine a trimis-o. In consecinta cineva a avut mustrari de consecinta SAU simtea ca a facut ceva maret si nu a fost bagat in seama? Eu merge varianta a doua. De ce? Mustrarile de consstinta sunt puternice la inceput, cu timpul se inhiba si ajungi chiar sa uiti complet, totul capata alura de vis neclar. Dar propria inutilitate se adanceste zi de zi, devine un gol interior care te apasam, te sufoca, iti mananca creieri iti distruge fiecare clipa de relaxare si toate astea pe fondul unei minciuni pentru ca tu stii ca ai facut ceva maret, dar doar tu stii, ai nevoie sa te uiti in oglinda si sa-ti confirmi ca asta-i chipul care a infaptuit un lcuru important, ai nevoie sa vezi privirile semenilor care sa-ti confirme ca esti mai presusu decat ei. Ai nevoie de un soc care sa-ti faca sangele sa circule mai rapid. Oare asa o fi???
Acum inchei blogul si ma intorc la viata roz de zi cu zi.