22.05.2011

Cedez viata.

Cedez......dau viata la schimb cu moarte. So...cine vrea?
Am ceva ani si o scarba toatala pentru lesa in care sunt legat de pe la 18 ani incoace. Sau poate mai devreme. Irelevant cand mi-am pus singur lesa, important e ca e acolo si o simt cum ma sugruma mai tare pe zi ce trece.
Nu, nu vreau sa mor fizic, vreau sa mor psihic, sa-mi reconsider valorile si mersul vieti. Sa nu mai vreau sa fac bani sau sa urc pe scarile sociale.
Sclav al banilor, ca sa-mi cumpar "curve". Femei normale dar cum functioneaza pe baza de bani, le numesc curve.
Oricat as castiga, sau oricat as munci, totul pare infim fata de cat trebuie sa castig sau sa muncesc. Probeleme? Asa zic si eu, mari probleme.
Desi pana pe la 25-26 de ani alergam eu dupa femei, acum alearga ele dupa mine si nu le mai  vreau deloc. Nu vreau nici o maimuta care sa se intaleze in fata mea si sa-mi dicteze nevoiele ei metropolitane de vopsele si spa-uri. Nu vreau nici o primata care sa se comporte ca un dictator pentru ca ea detine pizda si asta o face atotputernica si  atotstiutoare. Vreau o femeie care sa-si cultive existenta si printre picaturi sa fim doi, in rest pace si armonie.
O relatie din punctul de vedere al femei se bazeaza pe controlul pe care-l are ea asupra ta.
Ea trebuie sa fie cea mai frumoasa in ochii tai, sa fie singura pe care-o doresti, sa fie cea mai buna dintre femei, sa ii dai dreptate tot timpul, sa-i iei apararea intr-o discutie, chiar daca e pe langa, sa faci totul ca sa-i indeplinesti fiecare dorinta, etc, deci totul este raportat la ea tu fiind doar instrumentul care-i asigura nevoile de mai sus.
Confortul este cea mai importanta componenta a lesei. Muncesti 12 ore ca sa te relaxezi o ora intre toate lucrurile pe care le-ai cumparat cu munca de pana acum. Unde-i farmecu?
Am 1001 de cacaturi, inutile, dar fara ele nu-mi pot concepe statul acasa. La munca mananc mancare din caserola la o viteza incredibila si stau cel putin 10 ore. Acasa am masa plina cu chestii de gen: servetele, solnita, scobitori, farfurioara de oase, pahar, suc, etc, ca sa mananc acelasi mancare ca la munca, de multe ori fara nici un chef.
Ma sperie oameni batrani. Ma sperie pentru ca stiu ca acolo o sa ajung dar nu stiu cum o sa fiu. O sa ma hranesc cu amintiri, dar o sa am amintiri placute? O sa pot privi in urma si sa spun ca a fost ok. Atat cat se poate spune ca a fost ok, ca pana la urma nimic nu poate fi perfect.
Ce vreau: senilitate si un loc in care sa ma cac igienic. Punct.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu